Băncile continuă să relaxeze condiţiile de creditare pentru locuinţe şi terenuri

Teama românilor de a se înhăma la credite împinge băncile să îşi modifice constant strategiile de vânzări. Potrivit unui studiu BNR, clienţii de credite preferă să lucreze mai degrabă cu instituţii financiare nebancare decât cu băncile, chiar dacă dobânzile oferite de Institituţiile Financiare Nebancare (IFN) pot fi exorbitante.

Pentru bănci, aceasta este o ameninţare care trebuie contracarată, motiv pentru care se discută deja despre cum ar putea fi relaxate condiţiile de creditare pentru locuinţe şi terenuri. Standardele de creditare urmează să treacă printr-o nouă revoluţie. Băncile anunţă o relaxare a condiţiilor de creditare începând chiar cu primul trimestru al acestui an. Noile măsuri de acordare a creditelor vor fi aplicate atât pentru creditele de consum, cât şi pentru cele destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri. Această mişcare este atât o nevoie a băncilor în aceeaşi măsură în care este a clienţilor. Mai ales în condiţiile în care se lucrează la atragerea clienţilor către bănci încă de anul trecut, dar fără un rezultat remarcabil.

Scade numărul creditelor pe termen lung

Românii nu par să mai fie dornici să ia credite de la bănci, o arară statisticile. Ei preferă să apeleze la instituţiile financiare nebancare precum Cofidis, Provident Financial Romania sau Cetelem. Deşi acestea au nişte costuri uriaşe, oferă un mare avantaj – promisiunea că împrumutul se va încheia rapid. Într-o perioadă în care nimeni nu ştie dacă mâine va avea acelaşi salariu sau acelaşi loc de muncă, un asemenea argument este decisiv. Pe de altă parte, instituţiile nefinanciare nu pot oferi sumele pe care o bancă le oferă la un credit ipotecar, de exemplu. Tocmai de aceea, cei care vor împrumuturi pe termen scurt merg la IFN, iar ceilalţi fie merg la bancă, fie amână momentul achiziţiei pentru vremuri mai bune.

“Cererea de credite a evoluat diferit în funcţie de tipul creditului: a revenit pe o traiectorie pozitivă pentru creditele imobiliare, însă a continuat să se deterioreze pentru creditele de consum. Cererea de credite a companiilor nefinanciare a revenit în teritoriul pozitiv în T4/2010, fiind susţinută de cererea de credite pe termen scurt. În opinia băncilor, cererea de credite pe termen lung va continua să se reducă în T1/2011″, se menţionează în sondajul BNR.

În ultimul an s-au redus costurile creditării (altele decât cele cu dobânzile), atât pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, cât şi pentru creditele de consum. De asemenea, s-a diminuat şi gradul maxim de îndatorare.

sursa: media.imopedia.ro

Steven van Groningen: Bancile sunt preocupate sa-si pastreze clientii buni, „de casa”

Vremurile in care bancherii isi permiteau sa refuze ori sa renunte la clienti foarte usor, pentru ca oricum existau alti doritori, au apus la venirea crizei. Acum, fiecare banca este preocupata de pastrarea clientilor fideli, „de casa”, explica intr-un interviu acordat Wall-Street.ro Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania.

In urma cu 3-4 ani, clientii isi alegeau banca in functie de cat de repede puteau obtine un credit sau de cat de mare era linia deschisa pe un card de credit. Recesiunea a schimbat comportamentul clientilor, dar si pe cel al bancherilor. Clientii au invatat sa se uite la nivelul dobanzii, dar sa analizeze si toate comisioanele din contractele de credit, iar bancherii au inteles ca trebuie sa isi fidelizeze clientii.

Eliminarea comisionului de rambursare anticipata a oferit clientilor oportunitatea de a se refinanta, iar acum acestia pot sa schimbe mult mai usor banca. Steven van Groningen (foto), presedintele Raiffeisen Bank Romania, este convins ca 2011 va fi anul strategiilor bancare indreptate spre clienti, spre mentinerea unei relatii pe termen lung.

„Toate bancile vorbesc despre strategii orientate spre nevoile clientilor, despre produse de economisire, despre facilitati oferite clientilor fideli sau despre calitatea serviciilor. Fiecare banca e preocupata de atragerea si mentinerea clientilor buni, de casa”, afirma Steven van Groningen.

Totusi, relatia actuala dintre clienti si banci nu este prea buna, multe banci fiind nevoite sa se confrunte cu grupuri de clienti nemultumiti. Presedintele Raiffeisen a explicat ca bancile incearca sa stimuleze relatia pe termen lung cu clientii prin dobanzi preferentiale, scutiri de comisioane si taxe sau scheme de loialitate.

Seful Raiffeisen Bank Romania sustine ca pretul creditelor noi este, in prezent, sub nivelul de dinainte de criza pentru intreg sistemul bancar, desi bancile si-au ajustat politicile de risc si preturile la situatia macroeconomica actuala.

„Raiffeisen a mentinut un echilibru intre refinantari si creditele noi, unde programul Prima Casa are o contributie importanta, in asa fel incat soldul creditelor este pe crestere in ultimele sase – sapte luni. Pe segmentul de retail vindem in mod constant peste nivelul rambursarilor, ceea ce este un semn bun, in conditiile unei increderi a consumatorilor in scadere”, a declarat van Groningen.

El a mentionat ca la nivelul Raiffeisen se inregistreaza o scadere a cheltuielilor cu provizioanele pentru credite neperformante, cererea pentru credite corporate este in crestere, iar estimarea este ca si sectorul IMM va relua creditarea. Operatorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea (CMU) a contractat in acesta luna trei credite de la Raiffeisen Bank totalizand 18,32 milioane de euro, pentru extinderea retelei cu un spital si trei policlinici, precum si pentru investitii in dezvoltarea portofoliului de servicii.

Pe partea de atragere de resurse, soldul depozitelor Raiffeisen este in crestere, reprezentantii bancii observand un interes ridicat pentru economisire din partea studentilor si pensionarilor.

Rezultatele din 2011, atat pe partea de creditare, cat si pe parte de depozite atrase, vor fi influentate, insa, in primul rand, de mersul economiei. In clipa de fata prognozele vorbesc despre o usoara crestere economica, iar datele pe care le avem despre evolutia economiei in ultimele luni ne fac sa privim cu oarecare incredere noul an”, sustine Steven van Groningen.

Economia va inregistra in acest an o crestere de 1,5%, potrivit asteptarilor Raiffeisen, care coincid cu cele ale FMI.

Presedintele Raiffeisen Bank estimeaza un trend de scadere pentru dobanzile din piata, dar nu se asteapta la miscari bruste, in conditiile in care sunt sanse mari ca rata dobanzii dobanzii de politica monetara si ratele rezervelor minime obligatorii sa scada usor in a doua a parte a acestui an. Analistii Raiffeisen prognozeaza ca BNR va reduce dobanda cheie pana la sfarsitul acestui an de la 6,25% la 5,5%-5,75%.

Profitul bancii austriece Raiffeisen Bank International in Romania a crescut de peste doua ori in primele noua luni din 2010, la 85 milioane euro, in principal datorita scaderii puternice a provizioanelor constituite pentru creditele neperformante. Raiffeisen Bank se afla pe locul sapte in clasamentul bancilor din Romania dupa valoarea activelor gestionate la finalul anului 2009.

sursa: wall-street.ro

Ne va fi mai bine în 2011?

Cel mai probabil, 2011 va fi anul stabilizării economiei. După doi ani de criza, Produsul Intern Brut se va opri din scădere şi chiar va cunoaşte o uşoara creştere, iar acest lucru va determina o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor în ce priveşte mediul de afaceri din Romania, apreciază analistul financiar, Cristian Orgonaş, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti financiari, invitat de Imopedia.ro şi la evenimentul organizat la începutul anului „Cine mai face preţul locuinţelor, în 2010?”.

Este de aşteptat ca băncile sa acorde mai multe credite, bursa va aduce randamente mai bune decât în 2010, iar cursul leului va rămâne stabil. Este greu de spus daca 2011 va fi mai bun decât 2010, însă cu certitudine nu va fi mai rău.

Cât de prezent va mai fi cuvântul criză în viaţa românilor în 2011?

O eventuală creştere economică de 1-2% în 2011 nu îi va determina pe romani să uite de criză, pentru că această creştere vine după doi ani în care economia a scăzut cu aproape 10%. Numărul angajaţilor din economie nu va creşte semnificativ, salariile bugetarilor nu vor reveni la nivelul din iunie 2010, iar pensiile vor rămâne îngheţate, astfel încât vom mai discuta cu siguranţă şi anul viitor despre criză şi efectele sale. În 2011 vom ieşi din recesiune, însă nu şi din criză.

Mai au românii acelaşi apetit în ce priveşte contractarea unui credit de la bănci?

Începând cu toamna anului 2008 cererea de credite s-a redus brusc şi a rămas la un nivel scăzut până în acest moment, iar situaţia nu cred ca se va îmbunătăţi prea mult în 2011. Probabil că, pe fondul unei timide reveniri a economiei şi a creşterii salariilor în mediul privat, românii vor prinde mai mult curaj şi vor reîncepe să consume (inclusiv credite), însă vor mai trece cel puţin doi-trei ani până când se va reveni la un nivel comparabil cu cel de dinainte de criză.

Ce ar putea determina o relaxare a creditării?

Reducerea numărului de restanţieri şi revenirea economiei reprezintă principalele doua tendinţe care vor determina băncile sa relaxeze condiţiile de creditare.

Cum apreciaţi dobânzile creditelor oferite de băncile din România?

Sunt încă mari, însă atât timp cât băncile plătesc dobânzi mari la depozite, dobânzile la credite nu au cum sa fie mici. Spre exemplu, băncile din România plătesc o dobânda de 3% sau chiar 4% la depozitele în euro, în timp ce în ţările dezvoltate dobânzile nu trec, decât excepţional, de 2%.

În plus, faptul că tot mai mulţi români nu îşi mai plătesc ratele determină o creştere a costurilor pentru bănci, astfel încât este puţin probabil să asistăm la o ieftinire sensibilă a dobânzilor în perioada imediat următoare.

Ar putea fi 2011 un an mai greu pentru cei care au credite la bănci?

Anul 2011 va fi probabil anul executărilor silite. În România există aproximativ un milion de locuinţe ipotecate, însă în 2010 numărul executărilor silite a fost extrem de mic, deşi restanţele la bănci au crescut continuu. Mai mult, este de aşteptat ca restanţele să crească inclusiv în primele luni din anul viitor, după care o să urmeze o perioadă de stabilizare.

Pe de altă parte, piaţa muncii da semne de stabilizare, iar salariile vor creşte uşor, astfel încât este greu de crezut că, per total, anul 2011 va fi mai dificil decât 2010.

Ceea ce poate modifica această situaţie este o depreciere semnificativă a leului şi/sau o creştere a Euribor, însă este puţin probabil ca aceste două riscuri să se materializeze anul viitor.

Este refinanţarea o soluţie pentru cei care au probleme cu achitarea ratelor?

Refinanţarea reprezintă o soluţie pentru reducerea ratelor din moment ce dobânzile creditelor noi au scăzut mai mult decât dobânzile creditelor aflate în derulare, însă cel puţin în cazul creditelor cu garanţii, refinanţarea se poate face doar dacă valoarea garanţiei acoperă valoarea noului credit. Or, în ultimii doi ani, preţul imobilelor a scăzut semnificativ, ceea ce face imposibilă refinanţarea dacă debitorul nu aduce garanţii suplimentare.

sursa: imopedia.ro

Băncile concurează cu agenţiile imobiliare: au de vânzare peste 1.300 de case şi terenuri

Proprietăţile scoase la licitaţie s-au înmulţit mai ales în contextul în care cererea din partea potenţialilor cumpărători este foarte scăzută, astfel că pe lângă anunţurile noi revin şi cele publicate în lunile anterioare. Executorii bancari spun că este nevoie în medie de trei până la cinci licitaţii înainte ca un bun executat silit să-şi găsească un nou proprietar.

Cele mai multe anunţuri sunt publicate în prezent de Banca Transilvania, care are de vânzare circa 280 de locuinţe şi terenuri, în afară de spaţii industriale şi comerciale sau echipamente.

Şi BRD are aproape 200 de licitaţii active pentru vânzarea unor case, apartamente şi terenuri, la care se adaugă alte câteva zeci de spaţii comerciale, spaţii industriale şi autoturisme, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei financiare.

În paralel, BRD a publicat pe propriul site de vânzări peste 100 de anunţuri cu bunuri aflate în proprietatea unor clienţi ale căror credite nu au ajuns încă în neperformanţă, dar a căror situaţie financiară s-a înrăutăţit, astfel că clienţii au formulat o cerere către bancă pentru a accepta vânzarea amiabilă a garanţiei. Preţurile sunt însă sensibil mai mari decât în cazul bunurilor executate silit.

Pentru că cele mai multe bunuri executate silit au trecut prin mai multe licitaţii până în prezent, majoritatea au preţul redus cu 25% faţă de evaluarea iniţială. În contextul în care reducerea de preţ operată de bancă se adaugă în cele mai multe cazuri peste o scădere de două cifre a valorii garanţiei comparativ cu momentul la care a fost acordat creditul, băncile riscă să nu-şi recupereze în totalitate creanţa nici măcar atunci când găsesc cui să vândă bunul executat.

Şi CEC Bank, singura bancă de top rămasă în portofoliul statului, încearcă să vândă la licitaţie în următoarea lună peste 150 de case şi terenuri recuperate de la clienţii care nu şi-au mai plătit ratele la credite. Cele mai multe proprietăţi executate silit sunt în judeţele Botoşani, Covasna, Giurgiu, Harghita şi Hunedoara. De exemplu, în oraşul Bălan din Harghita banca încearcă să vândă un apartament de două camere cu doar 15.000 de lei (circa 3.500 de euro).

Şi Credit Europe, Leumi sau OTP Bank au zeci de anunţuri cu proprietăţi scoase la licitaţie. Doar Leumi, o bancă de talie mică deţinută de cel mai mare grup financiar israelian, are 75 de case şi terenuri pe care încearcă să le vândă. Banca are o expunere mare pe ipotecare pentru că în oferta de retail nu are decât credite cu garanţii.

Executorii bancari spun că reuşita unei tranzacţii depinde de zona în care se află bunul respectiv, dar şi de tipul de bun vândut. Doar o parte mică din anunţurile cu proprietăţi executate se află în Bucureşti, majoritatea fiind în zona rurală sau în oraşe medii şi mici, unde băncile încearcă să scape mai repede de garanţii pentru că perspectivele de revenire a pieţei nu prea există.

Maşinile se vând mai uşor

Băncile reuşesc să vândă mai uşor autoturismele sau echipamentele executate silit, găsind cumpărători chiar şi de la prima licitaţie. Deşi se vând mai uşor, autoturismele şi celelalte bunuri mobile, sunt mult mai greu de recuperat de la clienţii rău-platnici pentru că pot fi ascunse foarte uşor, iar cele recuperate au de multe ori piese lipsă sau diverse defecţiuni.

sursa: Marinescu Nicolae